Soft Boys - Underwater Moonlight

Soft Boys - Underwater Moonlight (1980)

Underwater Moonlight - pe lângă faptul că este albumul cel mai bun produs de formaţia post-punk Soft Boys, clasicul din 1980 este şi unul dintre albumele definitorii pentru ceea ce a constituit revival-ul psihedelicului în viziune actualizată, pe lângă albume de la formaţii ca Ghost sau Comets On Fire, pe alocuri parodiind apucăturile rock-ului psihedelic din anii 60, şi grefându-le pe un fond punk.

Trăsăturile albumului pot fi rezumate la câteva cuvinte: romantism împerecheat cu suprarealism Pink Floydian, rigoare a interpretării, şi, mai presus de toate, chitara lui Hitchcock. Rareori s-a mai găsit un album de rock melodic care să fie dominat de un ton de chitară atât de viguros şi suculent ca Underwater Moonlight. Melodii de blues, melodii melancolice, melodii încadrate negreşit în stilul new-wave, melodii vioaie punk, chitara a făcut cea mai multă treabă pe acest album. Notabile sunt I Wanna Destroy You, un imn împotriva războiului într-o cadenţă robustă a la Stooges, Positive Vibrations (incluzând un sitar, aluzie naiv-parodică la psihedelicul clasic) languroasa şi bizara I Got The Hots For You, încărcată cu tonuri superbe de chitară, Insanely Jealous, un exemplu de sincronizare perfectă a membrilor formaţiei, basul mormăind satisfăcut în timp ce chitara face crize de isterie, şi uşor ameninţătorul Kingdom Of Love. Totuşi, chitara a beneficiat şi de suportul impecabil al celorlalte instrumente, ceea ce face totul să sune cât se poate de profesionist - acesta ar trebui să fie idealul muzicii pop, o muzică damnată în ziua de azi.

În concluzie, un album cât se poate de recomandabil şi accesibil pentru orice categorie de vârstă, adecvat şi pentru uzul strict privat, şi pentru cafenele cu clientelă care nu e străină de muzica bună.