Cows - Cunning Stunts (1992)

The Cows, cei mai iubiţi şi furioşi fii ai Minneapolis-ului, şi-au început cariera muzicală în 1987, cu vinilul epuizat de la început Taint Pluribus Taint Unum, lansat de casa de discuri efemeră Treehouse Records. Acel album le-a adus prima boare de infamie, albumul fiind clasificat ca amatoricesc, dezaxat, şi indiscutabil tembel (Butthole Surfers au fost o sursă majoră de inspiraţie). După plecarea de la Treehouse, Cows au sosit la o Mecca a noise-rock-ului, Amphetamine Reptile Records - condusă tot de un muzician noise-rock, Tom Hazelmeyer de la Halo Of Flies.
AmRep se axa pe punk, în timp ce Touch & Go Records, alt bastion al underground-ului american, au produs albume de inovatori ca Scratch Acid, Big Black şi Butthole Surfers. Şi deşi AmRep nu au avut formaţii ilustre în măsură la fel de mare ca Touch & Go, ei au avut asul în mânecă: Cows.
O formaţie dominată de persoana histrionică a lui Shannon Selberg (care apărea îmbrăcat ca un businessman, cu mustaţă falsă, tatuaje fosforescente şi capcane de şoareci atârnate de urechi şi se amuza trântind uneori un picior stil Elvis în faţa vreunei persoane care stătea aproape de scenă, recurgând poate şi la o sticlă sau stativul microfonului), Cows au fost renumiţi pentru spectacolele lor. Pe lângă aceste spectacole, Cows au lăsat o moştenire discografică remarcabilă, iar majoritatea pieselor de pe primele trei albume de la AmRep Records - Daddy Has A Tail, Effete & Impudent Snobs şi Peacetika au fost compilate pe un disc, Old Gold.
Cunning Stunts, primul album mai convenţional, fără a fi mainstream, a urmat după Peacetika. Peacetika fusese un semn că formaţia începe să fie mai interesată de melodie decât în Daddy Has A Tail şi Effete..., unde Thor Eisentrager avea grijă ca riff-urile de chitară să fie cât mai puţin în ton cu basul distorsionat al lui Kevin Rutmanis, ajungându-se la orgii electrice care echivalau cu câteva doze solide de Jack Daniels.
Alt punct capital în care Cows de după Peacetika au fost diferiţi de Cows din perioada 1987-1991 este atitudinea din versurile lor. În vreme ce umorul lui Selberg era la început juvenil şi bizar, mai aproape de halucinaţiile induse de LSD şi alcool, cu ocazionale nuanţe de ameninţare şi insatisfacţie a marginalizării, din 1991 Cows intră ”în rândul lumii” cu comentariu social amar şi, ocazional, scene naturaliste a la Jesus Lizard. Punctul comun al celor două ”epoci” este lipsa oricărui sentimentalism sau patos liric. Unele persoane ar putea constata şi similitudinile vocale dintre Selberg şi Kurt Cobain pe Cunning Stunts, mai ales în notele mai înalte.
Cunning Stunts, deşi lansat în 1992, când grunge-ul şi alternativul erau în plină ascensiune, nu se aliniază nici unuia din aceste două trenduri - poate doar, în mică parte, ultimului. Toate piesele de pe acest album sunt (foarte) repetitive şi greu de uitat, cu ritmuri de punk alerte şi stilul melodic care a făcut Cows, fără exagerare, o formaţie unică. Pentru a avea nişte termeni de comparaţie între mainstream şi underground, sunt la dispoziţie o piesă de pe Peacetika şi două de pe Cunning Stunts.
Foarte tare blogul asta! E adevarat ca Amph Rep a avut as-ul in maneca, pe The Cows. Dar nu au fost doar ei, acelasi as din maneca a mai fost si Helmet, si Helios Creed, si Melvins(care au frecventat si ei o vreme p'acolo), hai sa zicem si God Bullies. Oricum, The Cows sunt si vor ramane legende. La fel, foarte tare si articolul cu Scratch Acid si cel cu Jesus Lizard...doua dintre trupele mele preferate.
RăspundețiȘtergere