Acest blog este adresat de către mine persoanelor care au un interes deosebit în muzică şi care cred în puterea acesteia de a sfida limitele de tot felul... majoritatea lor stabilite de oameni cu urechi înfundate şi judecăţi rigide (jazz-ul, rock-ul: şi libertatea îşi are snobii dornici de a fi în trend) sau fără dorinţa de a investi timp în bucuria urechilor.
Picnicul cu timpan nu are pretenţia de infailibilitate - gusturile nu pot fi schimbate în fiecare zi după sugestia oricui, inclusiv a mea. Dar în acest blog voi încerca să acopăr o gamă cât mai largă de stiluri, ale căror standarde nu permit să fie date la staţii radio standard.
Concluzie: încerc să stabilesc o legătură cu oamenii pasionaţi de muzică, dornici să afle în fiecare zi de ceva promiţător din punct de vedere calitativ - nu importă dacă albumele sunt mai vechi, de vreme ce multă muzică de mai demult este mai ”actuală” decât simplificările industriei de astăzi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu